Absurdul, ca si amanarea, este un domeniu drag romanilor. "Un mut ii spune unui surd: orbul ala se uita la noi", zice omul din popor. Absurdul situatiei este nu numai evident, ci si impins dincolo de orice limita. Un mut nu poate vorbi si, chiar daca poate articula ceva, un surd nu l-ar auzi. La fel, un orb, desi ar avea ochii atintiti spre cei doi, nu i-ar vedea. Intelectualii au redus zicerea poporana la doar doua cuvinte, pentru a defini o situatie intr-un mod ceva mai logic si mai direct: dialogul surzilor. La fel, textul biblic vorbeste despre "a predica in pustiu". Zicerea intreaga este insa mult mai cuprinzatoare.
La ce anume se refera omul cand spune povestea celor trei persoane cu handicap este foarte usor de exemplificat. Pentru asta, ne trebuie musai trei personaje semnificative. Cum cel mai important
intr-un stat este presedintele acestuia, il punem primul pe lista pe Traian Basescu. Pe firul acestui rationament, al doilea trebuie sa fie premierul, Calin Popescu-Tariceanu adica. Al treilea este mai greu de ales si trebuie sa ne abatem de la regula instituita. Potrivit Constitutiei, al treilea om in stat este presedintele Senatului, dar Nicolae Vacaroiu nu se potriveste decat intr-o mica masura pentru povestea noastra. Mai indicat pare sa fie Theodor Stolojan. Toti cei trei nominalizati pot fi usor plasati in sceneta cu mutul, surdul si orbul, suferinta fiecaruia dintre ei fiind una de natura politica.
Orice rol se potriveste pentru fiecare dintre cei trei. Adica, oricare poate fi distribuit, pe rand, fie in rolul mutului, fie in rolul orbului, fie in rolul surdului. Cand este vorba despre "sa traiti bine", presedintele e surd, premierul - orb, iar consilierul prezidential - mut. Daca subiectul scenetei este fuziunea PNL cu PD, atunci surdul poate fi jucat de Tariceanu, orbul poate fi intruchipat de Stolojan, iar in rolul mutului poate foarte bine sa fie Basescu.
Rotatia se poate face la nesfarsit, in functie de o situatie sau alta. Treimea functioneaza perfect, chiar daca se bazeaza pe un defect. Efectul este insa mereu acelasi, cu mare impact la public. Un public care se imparte si el in cele trei categorii esentiale: mutii, surzii si orbii. Cum am avut o Duminica a orbului, asa am avut si Duminica a surdului, si n-o sa mire pe nimeni daca in 2008 o sa avem o Duminica a mutului.