De cind presa a devenit a patra putere in stat - a doua in Romania, unde celelalte trei sint una singura - se pune intrebarea daca cei care trudesc cu pixul, cu reportofonul ,cu tastatura ori cu camera de luat vederi pot influenta intr-o asa masura viata politica si sociala incint sa se burice pe prepeleacul societatii si sa strige de acolo: "Ai grija, ba, cu cine vorbesti, ca io mi-s lider de opinie ".
Cind te duci la un parlamentar si i te adresezi ca o mita care miauna dupa punga cu Whiskas e si normal ca de partea cealalta a demnitatii sale sa ti se raspunda cu hlizeli de retardat mintal.
Si persoana in cauza este un distins reprezentat al democratiei din tara noastra, ca nu degeaba si partidul domniei sale si-a afisat la butoniera apelativul de democrat. Numai ca zilele trecute am avut ocazia sa merg in republica Moldova, despre care si colegii mei din presa si distinsii politicieni romani si-au facut impresia ca a intrat asa intr-o gaoace colorata in rosu din care nu mai poate iesi. Iertata sa-mi fie greseala de a fi plecat din tara cu convingerile ferme ale iubitilor mei compatrioti. Mare greseala, fiindca dincolo de granite am dat de oameni pasnici, binevoitori si cu o mare grija fata de cei care le calca pragul. Nici prietenii mei, moldoveni n-au crezut ca intr-un timp atit de scurt o sa mi-i apropii pe toti cei despre care si ei credeau ca au copita despicata si par de lup pe spinare.
Colocutorii mei din Basarabia s-au dovedit mai primitori, mai bucurosi de vizita si mai joviali decit vecinii mei de cartier. Mai degraba erau apatici la gindul ca s-a scumpit motorina si nu mai au cu ce isi scoate sfecla decit la gindul ca au cistigat comunistii alegerile. Din pacate mare parte dintre colegii mei din presa romana s-au obisnuit sa puna etichete pe o marfa pe care n-au vazut-o. Cum se punea pe vremuri eticheta pe carnea pentru export. Asa vedeau ei toata Moldova in rosu.
Chiar cind le-am spus ca vreau sa fac un interviu cu primarul din Drochia, au privit cu suspiciune, stiind despre el ca e si rus si comunist. Spre surprinderea mea si a lor, in persoana primarului din Drochia am intilnit un personaj mai liberal mai Tariaceanu, decit Catalin Flutur al nostru si mai democrat decit deputatii care se hlizesc pe la conferintele de presa. El era preocupat cu adevarat de administratia orasului pe care il conduce si care de cinci ani incoace este considerat "cel mai frumos si cel mai inverzit oras din republica Moldov ".
Pacat de confratii nostri din Republica Moldova ca nu sesizeaza faptul ca autoritatile locale sint dispuse sa colaboreze cu reprezentantii presei, ca presa de acolo nu ajunge la cetatean, de frica ziaristilor moldoveni fata de autoritati. Pina la urma urmei, reprezentantii administratiei locale sint la fel de buni sau de slabi in functie de capacitatea lor intelectuala, nicidecum nu este legata de origine sau de culoare politca. Cind toate aceste lucruri vor fi puse la punct, poate ca vom avea macar o presa comuna, daca nu o tara comuna.